nicoleta
Scutec
Karma: +0/-0
 Offline
Posts: 1
|
 |
« Reply #2 on: March 07, 2010, 09:13:12 PM » |
|
Buna seara,am intrat aici nu din intimplare ci pentru faptul ca o persona care acum la aceasta ora 21:36 si in aceasta zi 07.03.2010 emite pe canalul radioclick romania.
Am citit cu drag citeva dintre postarile lui Tony si mi-au placut .Am remarcat sensibilitatea acestor ganduri si in ideea ca o sa stiu sa postez si eu ceva ,ma aventurez cu cateva din gandurile mele,o incrucisare de ganduri ...
E greu, e cat se poate de greu sa iau o hotarare care va trebui sa fie decisiva, sa aleg intre ceea ce-mi doresc cu disperare si ceea ce trebuie sa fac, sa aleg intre un prezent in care sunt fericita si un viitor despre care stiu ca nu-mi va aduce nimic bun … intre bucurie si tristete ...
Trist este faptul ca pare mult mai simplu sa devin egoista, sa las prezentul in care sunt fericita sa se transforme intr-un viitor pe care deja il cunosc, un viitor despre care stiu la ce sa ma astept, decat sa ma gandesc prea mult la tine si sa fac o schimbare brusca, sa renunt la tot ce am, la prezentul care ma inconjoara cu blandete si sa-l inlocuiesc cu un viitor ce nu prevede nimic bun, un viitor caruia ii intuiesc toti pasii sovaielnici …
Si in aceste momente de cumpana, paradoxal, ma gandesc ca ar putea aparea acel cineva care sa ma ajute sa ma determine sa ma razgandesc … sa imi doresc sa apara si sa ma faca sa regret pana si gandul de a-mi refuza fericirea … si totusi, fiind un paradox, acea pesoana sa nu apara … In cele din urma, singura in fata destinului, ma resemnez, refuz si ultima farama de egoism si renunt la tot … in favoarea unui nimic … tin capul sus si sper sa-mi fie bine, desi stiu ca nu-mi va fi, stiu ce soarta mi-am ales, dar totusi sper … Sper … si astept … iar asteptarea se prelungeste, clipele devin veacuri … iar eu ma afund in intuneric si nu pot sa mai intrezaresc nici macar raza de lumina … Doar atunci realizez pierderea, doar atunci durerea incepe sa ma sfasie, singuratatea sa ma doboare … Doar atunci cand realizez ca, de fapt, n-am pierdut numai fiinta cea mai draga mie, ci m-am pierdut pe mine insumi, imi inghit incet lacrimile, una cate una, incep sa-mi strang amintirile, sa le asezi undeva intr-un loc sigur, unde nimic nu le poate atinge, caci undeva in adancul sufletului inca mai palpaie licarul unei mici sperante …
....si pentru ca azi e o zi importanta in viata acelei persoane ...ii soptesc un sincer
LA MULTI ANI CRIS !.....ACEIASI NICOLETA....TE PUSIK!
|
